AGRICULTURĂ: Negocierile UE privind reforma Politicii Agricole Comune se vor relua în iunie, din cauza divergenţelor privind subvenţiile. Ce vrea România

Negocierile UE privind reforma Politicii Agricole Comune se vor relua în iunie, după ce discuțiile derulate în perioada 26-27 mai la Bruxelles s-au încheiat fără a se ajunge la un acord, în contextul divergenţelor privind programul de subvenţii pentru fermieri.

În ceea ce privește România, Ministerul Agriculturii a anunțat că țara noastră nu susține propunerea Parlamentului European ca 30% din alocarea aferentă intervențiilor pentru investiții să fie destinată obiectivelor de mediu și climă.

În iunie când se vor relua discuțiile la Bruxelles, ar urma să fie analizate și reglementările menite care au rolul să-i ajute pe micii fermieri şi de a reduce impactul sectorului agricol asupra mediului, transmite Reuters.

Anunțul a fost făcut de un oficial UE, care a precizat că nu s-a putut ajunge la un acord, deoarece statele membre UE nu s-au înţeles asupra unui compromis înaintat în negocierile cu Parlamentul European şi Comisia Europeană. La aceste discuții a participat și ministrul Agriculturii din România, Adrian Oros.

În octombrie 2020, cele 27 de state membre UE au căzut de acord cu privire la o reformă a Politicii Agricole Comune care se va aplica începând din ianuarie 2023, cu un buget de aproximativ 387 de miliarde de euro pe o perioadă de şapte ani, dintre care 270 miliarde de euro sub formă de subvenţii directe către fermieri, relatează Agerpres.

În paralel, Parlamentul European a adoptat propria sa foaie de parcurs şi, între timp, eurodeputaţii şi capitalele statelor membre bat pasul pe loc: cele două părţi trebuie să ajungă la o înţelegere pentru ca noua Politică Agricolă Comună să intre în vigoare.

Poziția României

Divergențe între statele membre

Eșecul discuțiilor de la Bruxelles a avut loc în contextul mai multor puncte de dispută, în special cu privire la compatibilitatea din PAC şi strategiile europene din „Pactul verde” (care vizează ajungerea la neutralitatea emisiilor de carbon în 2050) şi cea privind „De la fermă la furculiţă” (securitatea alimentară).

Aceste strategii vizează reducerea cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, precum şi rezervarea a unui sfert din terenurile arabile pentru culturile bio, obiective ambiţioase, dar care nu se regăsesc în PAC.

În centrul dezbaterilor este noul sistem al „eco-regimurilor”, adică primele acordate fermierilor care participă la programe de mediu mai stricte. Portugalia, ţara care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE, a propus fixarea unui nivel minimal al „eco-regimurilor” de 23% în primii doi ani de tranziţie, pentru ca ulterior să se treacă la 25%, susţine un diplomat european. În același timp, eurodeputaţii cer ca statele membre să aloce cel puţin 30% din plăţile directe care vin de la UE pentru exploataţiile agricole, în timp ce acestea iau în calcul un prag de 20%.